Tunete , fulgere , ploaie şi răcoare. Ce noapte se anunţă .. Pe cât de negru e peisaju' , pe atât de albă va fii ea. Dacă în alte seri m.aş fii băgat imediat sub pătură , sperând să adorm cât mai repede acum stau şi ascult pe balcon .. Cum ce ascult ? Ploaia. Vântul. Văd o singură stea pe cer. Da' nu e steaua mea .. A mea e încă acolo .. unde ai spus tu odată .. A început furtuna.
Ştii..nici în suflet nu e soare.
' Plouă , tu nu eşti să mă ascunzi.. '
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
"Nostalgia e fericirea de a fii trist" .
Ciudat cum uneori de amintim de vorbele persoanelor iubite.
Ploua...
Trimiteți un comentariu